eram prin bucatarie , stiti si voi cume cu pregatelile aistea de paste si mi-am adus aminte de cozonac cald, de poale in brau cu branza dulce de vaci si stafide, aburinde.
Inevitabil mi-am adus aminte si de persoana care le facea cu atata drag si inima stiind ca imi plac. desi era inca post nu indraznea sa-mi zica sa nu mananc din ele asa calde, iar eu mancam cu pofta pan ama durea burta.
Imi e dor de ea, de bunica mea<mamaiu, mama Adela>, imi e dor de bunatatile care mi le face, de felul cum striga prin curte si eu ma faceam ca nu o aud.
Acum regret ca nu ii raspundeam. As mai vrea s-o aud strigandu-ma, certandu-ma, rugandu-ma sa nu mai fumez… sa imi povesteasca intamplari din copilaria ei. Dar nu mai are cine…. Dumnezeu s-o ierte!
nu mai pot sa scriu….
Fie ca sarbatorile care vin sa va readuca in suflet si in gand si in case pe cei dragi voua. Pe cei care sunt in viata sa-i pretuiti cat sunt in preajma voastra, iar pe cei ce nu mai sunt sa ii comemorati cu dragoste si nu numai de sarbatori, ci in fiecare zi.
DomnulK 