Cum am ajuns…

M-am jurat de mii de ori
Mai razand, mai plangand
Ca am sa fug de dragoste
Ca de pacoste
Si credeam ca eu n-am sa patesc
Cum am putut sa m-amagesc?
Si de ce?
Si de ce? Te iubesc?

De ce m-oi fi oprit din drum,
Tocmai la ochii tai ???

Ma intreb de mii de ori
Mai razand, mai plangand
Cum n-am fugit de dragoste
Ca de pacoste.
Dar un alt raspuns tot nu gasesc
Cred c-am ajuns sa te iubesc !!!

cugetari de iarna

va trebui sa recunosc in fine

cu-n fel de ultima sinceritate

ca te iubesc iubita mea pe tine

mai mult decat pe celalalte toate

ca tu esti mereu si rea si buna
obsesia in orice insomnie
si cat iti  „ofer” cu totul tie
n-avura celelalte impreuna

tu esti acum iubirea pur si simplu
si singura ce mi-o aduc aminte

într-un pahar..

As vrea un ultim dar, as vrea sa poti macar
Sa poti s-asculti tot fara sa dai “Stop”
As vrea sa porti cu tine sufletul meu vulgar care a-nchis porti.
Eu stiu ca toti iti promit multe, dar ei toti nu stiu sa te asculte
Eu nu promit nimic, eu am doar un suflet vulgar si un pahar murdar…

Intr-un pahar murdar vreau sa torn
Sa-mi spal sufletul vulgar si iar sa torn
Imi e sete de tine, imi e somn,
Dar nu vreau sa dorm…

To Alecsandra!